Din cele mai vechi timpuri, experimentarea și cercetarea au fost la baza progresului civilizației umane.
De cele mai multe ori, secretele unei meserii erau transmise în familie sau în cadrul organizațiilor profesionale.
Începând cu Evul Mediu, s-a impus distincția între bunurile materiale și cunoștințele necesare producerii de bunuri sau servicii. Secretul de fabricație era bine păstrat și apărat în cadrul unei comunități profesionale.
au apărut primele privilegii, regalitatea având dreptul să le acorde. Ele reunesc din caracterele actuale ale brevetului de invenție: noutate, de interes public, exclusivitate în exploatare, limitare în spațiu și timp, sancțiuni pentru contrafăcători.
privilegii acordate în Anglia (1327-1377), orașele-italiene (Florența, Veneția), Franța (1551), SUA (1641)
Gutenberg (1400 - 1468) deținea trei secrete de fabricație, inclusiv pentru „arta scrierii artificiale”
apar dezbateri despre anterioritatea descoperirii și despre necesitatea circulației cunoștințelor în vederea binelui general.
În timpul regelui Henric al II-lea (1574-1559) a fost implementată practica publicării invențiilor, pentru a deveni accesibile publicului după expirarea perioadei de monopol. Se instituie comisia de evaluare a invențiilor.
În Anglia, în 1624, prin Statutul monopolului se acordau de privilegii regale meșteșugurilor noi care îndeplineau anumite condiții
1772 - (Franța) Biroul de comerț fondat în anul 1722, începând cu anul 1730 va analiza cererile inventatorilor, angajând experți.
1790 - (SUA) apare prima lege federală asupra brevetelor
1791 - (Franța) invenția a fost definită drept ”orice mijloc de a adăuga procesului de fabricație ceea ce poate fi o nouă perfecționare”, cu excepția modificărilor de formă, proporții sau ornamente.
1800 - (Țara Românească) acordarea primului privilegiu, în sensul real al cuvântului, unei țesătorii
1812 - (Rusia) prima lege a brevetelor
În 1827, a fost obținut primul brevet de către un inventator român, acordat în Franța lui Petrache Poenaru pentru ”Creion portăreț fără sfârșit”
1831 - 1832 - (Țara Românească, Moldova) Regulamentele organice includ detalii privind ”născocirile”
1871 - (Japonia) a fost promulgată prima lege asupra brevetelor (în evul mediu erau interzise invențiile...)
1882 - (Franța) s-a înființat Biroul de proprietate industrială în cadrul Ministerului Comerțului și Industriei.
1883 - este adoptată Convenția de la Paris privind proprietatea industrială. Are la bază două principii fundamentale: asimilarea dintre străin și național și dreptul de prioritate. Fiecare stat se obligă să înființeze un organism național specializat.
1906 - anul de naștere a actualului Oficiu de Stat pentru Invenții și Mărci
1967 - secretariatul Convenției de la Paris devine Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI)
1973 - Convenția Brevetului European (CBE)
2000 - Tratatul privind dreptul brevetului
(Ștrenc și colab., 2019)